Kakopetria este o asezare turistica moderna, cu magazine, hoteluri, restaurante, chiar si cluburi de noapte. Este preferata si vara, dar si iarna, pentru cei care iubesc sporturile de iarna, pentru ca in Muntii Troodos este posibil sa ninga iarna, sezonul incepand din ianuarie, pana la mijlocul lunii martie. Pe langa acestea, Kakopetria este inclusa in majoritatea excursiilor care se vand in agentiile din statiuni.Detalii pentru excursie
Cipru este o destinatie perfecta de vacanta, pentru ca soarele straluceste cam 320 de zile pe an, iar temperatura nu scade nici iarna sub 17 grade in termometre. Eram in vacanta in Cipru, in luna octombrie si aveam cazarea in Larnaka. Ne-am hotarat ca o zi sa o rezervam unei excursii in Muntii Trodos. Insula are doua lanturi muntoase, unul in Cipru de Nord, care nu depaseste inaltimea de 1000 de m. Celalat se afla in Ciprul de Sud, mai exact in partea vestica. Varful Olympus, din Muntii Troodos atinge inaltimea de 1951 de m si este considerat a fi cel mai inalt din insula.
Am ales o excursie care era o combinatie intre o vizita la Nicosia (capitala insulei) si Muntii Troodos, mai exact cu doua opriri: in Kakopetria, in Omodos si bineinteles, inca una, pentru masa de pranz (neinclusa in pret). Un bilet costa 38 de euro. In Cipru, aproape oriunde ai merge, poti fi convins ca pasii tai calca pe o bucatica de trecut!
Cum ajungi
Din Nicosia pana in Kakopetria sunt 55 de km, iar din Limasol 50de km. Se afla in partea de nord, la poalele Muntilor Troodos, la o altitudine de 667 de metri. Localitatea este situata la cea mai mare altitudine din Valea Seaca si este inconjurata de paduri.
Descoperind Kakopetria
Autocarul a ramas intr-o parcare si noi, insotiti de ghid, am pornit sa descoperim Kakopetria. Din autocar am observat denumirea unui restaurant ‘’La Haiducu’’ si am banuit ca este administrat de un roman! In Cipru am intalnit cea mai mare comunitate de romani decat in orice tara pe care am vizitat-o eu. In Nicosia am remarcat chiar si-o alimentara romaneasca, binenteles nu cu preturi ca la noi.
Ghidul ne-a spus, mai intai, legenda de unde i se trage numele acestei localitati: Kakopetria. In traducere inseamna ‘’Piatra rea’’. Numele vine de la o intamplare nefericita, mai veche, cand o bucata de stanca s-a desprins si a picat fix peste doi miri, in timp ce mergeau de la cununie, cu alaiul de nunta si i-a strivit pe amandoi. Exista si acum o bucata mare de stanca neagra, asezata in acel loc, in apropire de podul cel mare mare de la intrarea in sat. Astazi e o piatra ‘’celebra’’,transformata in obiectiv turistic. In zilele noastre traditia spune ca cei tineri casatoriti sa se aseze impreuna pe piatra, ca sa aiba noroc in casnicie! Adevar sau legenda…va pot spune doar ca toti turistii se fotografia langa piatra aceea neagra.
In centru este o piazzeta frumoasa, strajuita de copaci inalti si batrani. Satul este strabatut de doua rauri”: Garillis si Kargotis, care se unesc in centru si formeaza raul Klarios. Am obsevat pe rau cateva rate salbatice, iar mai sus o mica cascada, in apropierea careia erau cateva banci, la umbra, pe care ne-am odihnit si noi, scotand din ghiozdan niste sandwiciuri, pentru ca aerul rece de munte ne trezise foamea.
Centrul istoric
Dupa aceea ghidul a terminat cu povestile, ne-a condus pana intr-un anumit punct si ne-a aratat in mare ce variante avem si ne-a dat intalnire la autocar. Ne-a condus, de fapt, pana unde incepea Centrul istoric, care era, de fapt, o singura strada. Un spatiu protejat, fiind reprezentat de o multime de case foarte vechi, care au fost renovate astfel incat sa li se pastreze aceeasi arhitectura. Casele vechi erau construite din lemn, unele avand si balcoane tot din lemn. Strada este ingusta si am avut pentru cateva clipe impresia ca ma aflu in urma cu 100 de ani, atat de bine este pastrata arhitectura din vremea aceea.
Exista in apropiere si o moara, chiar si 2 biserici bizantine, care sunt incluse in patrimoniu mondial UNESCO. Am intrat sa vizitam una. La strada este turnul campanila. Curtea este mare si simpla, pavata cu pietre vechi, neuniforme. Exteriorul bisericii este zugravit la fel de simplu, in alb. Interiorul se putea vizita, chiar m-am mirat, deoarece linistea care domnea pe-aici, ma facea sa cred ca totul este incremenit de timp. Doar noi, turistii ce mai circulam si doua femei de-a locului, care vindeau compoturi, dulceturi, condimente si fructe proaspete mai erau la ora aceea a amiezii. In biserica era o batranica simpatica, care vindea lumnari si multa liniste si racoare. Biserica nu este mare, dar este frumoasa si poarta amprenta timpului. De remarcat sunt cateva picturi bizantine foarte frumoase, ce dateau din secolul al XVI lea.
Zona mai este renumita pentru livezile cu pomii fructiferi: caise, pere, cires, mere, pierici, smochine si rodii. Dupa ce ne-am plimbat pana in capatul acelei strazi traditionale, am facut o multime de fotografii si ne-am intors in parcarea unde erau autocarele.
Prin Muntii Troodos
Dupa aceea am plecat din Kakopetria. Autocarul acum mergea mai incet, pentru ca urcam panta. Altitudinea incepea simtitor sa creasca. Peisajul era deosebit, ma tot chinuiam sa mai pot face din mers cate o fotografie. Erau multe puncte de belvedere, dar din pacate noi nu am oprit nicaieri. Acesta este marele dezavantaj de a nu fi cu masina personala, cand poti opri in orice loc unde ‘’te fura’’ peisajul. Cu cat ne apropiam mai mult de varf, vegetatia incepea sa se rareasca.
Deja aflandu-ne atat de sus, soarele se mai ascundea dupa cate un nor si se facea si frig. In apopierea restaurantului unde am luat pranzul era un fel de Ocol Silvic, in care am intrat si noi, ca alti turisti, sa vedem ce exista. Am luat cateva pliante in care erau prezentate speciile de arbori, de ciuperci si de flori care erau ocrotite prin lege si faceau parte din Parcul National Troodos. Apoi ne-am strans toti si am plecat, coborand catre partea sudica a muntilor.
Concluzia
Kakopetria m-a impresionat mult! Pentru cateva clipe chiar am avut impresia ca traim in urma cu un secol. Doar telefoanele mobile, care mai sunau uneori, ne trezeau la realitate. Va recomand, daca va aflati in aceasta insula, sa nu va multumiti doar cu plaja si baie in mare. E mare pacat sa nu vedeti si muntii Ciprului! Numai asa ii puteti compara cu Carpatii nostri! Si…o zi in Muntii Troodos nu va fi fi o zi pierduta! Dar daca veti inchiria o masina, excursia va fi cu siguranta chiar una memorabila.
Categoric trebuie sa ajung cat mai curand in Cipru. In luna octombrie cand ati fost voi se mai putea inca sta la plaja ?
Daaaa, chiar in primele zile ne-am si ars,ca nu ne-am dat seama ca e asa de puternic soarele.Doar ca in octombrie e ziua mai scurta si se insereaza repede.