Festivalul dovlecilor din Kikinda (Serbia)

Cu ocazia sarbatoririi evenimentului  ‘’Zilele dovleacului’’ din Kikinda, Serbia, s-a deschis  temporar Punctul de Trecere a Frontierei din localitatea Lunga ( Romania)-Nakovo ( Serbia), spre marea bucurie a locuitorilor din vestul Romaniei, printre care ma numar si eu! In cel mult o jumatate de ora putem ajunge in Serbia, in orasul cel mai apropiat de frontiera- Kikinda. Acest lucru demn de lauda s-a realizat la solicitarea autoritatilor locale din ambele tari si cu aprobarea Inspectoratului General al  Politiei de Frontiera Romane. Granita romano-sarba de la Lunga este deschisa pentru 3 zile, mai exact din 11 pana in 13 octombrie 2013, intre orele  9-19 si se poate trece cu cartea de identitate sau cu un pasaport valabil. In localitatea Lunga se poate ajunge pe soseaua  care porneste din  Sannicolau-Mare- Nerau-Teremia-Marea-Comlosul Mare-Lunga. Din Timisoara( aproximativ 70 km) exista doua variante:prin localitatea Grabat sau prin Lovrin. O alta varianta de a ajunge in Kikinda, este prin vama Jimbolia, dar in acest caz se parcurg cativa km in plus, ocolind 2-3 localitati. Nu am mai fost de foarte mult prin Lunga, dar ieri arata frumos, ca un sat banatean pus la punct, mult mai bine ca alte localitati de frontiera din zona : Valcani si Beba –Veche. Precum denumirea, localitatea  Lunga este intinsa pe o singura strada…..foarte ‘’lunga’’ !

‘’Zilele dovleacului ‘’ , ‘’Dane Ludaje sau’’Pumpkin days’’,  este cel mai renumit festival de acest gen din S-E Europei! Iar dovleacul este simbolul orasului Kikinda. Despre cat de mari sunt dovlecii din Kikinda s-a dus vestea-n lung si-n lat, peste mari si peste tari, chiar exista si un banc in care se spune ca:’’ Daca te urci pe-un dovleac, vezi toata Kikinda, atat sunt de mari!!!’’Nu am incercat acest lucru, dar va pot confirma ca in Kikinda te intalnesti usor si cu cine vrei si cu cine nu vrei, mai ales intr-o zi de sarbatoare , ca aceasta, cand multi romani din zona apropiata frontierei au venit la festival. Asa am intalnit-o pe Izabela, de la Izabela’s Blog, din Timisoara, pe care o stiam doar din mediul online si am recunoscut-o usor in momentul in care amandoua doream sa fotografiem acelasi dovleac, care avea sculptat pe el chiar mamutul Kika expus la muzeu! Nu-ai asa ca-i o treaba extraordinara?

M-am bucurat ca un copil cand am aflat ca voi merge la un astfel de festival, care a ajuns la a 28-a editie anul acesta. Luna trecuta am mai fost in Serbia , la Festivalul tobosarilor din Coka, cand din nou cu aceasta ocazie s-a deschis alta vama si mai apropiata, cea de la Valcani. In iunie se putea trece  prin Beba-Veche, cu ocazia Triplexului Confinium, in ambele tari invecinate: Serbia si Ungaria. De fiecare data a plouat, din pacate si speram macar acum sa avem noroc de zile de toamna frumoasa sa ne putem bucura din plin de festival. Si a fost o zi cu mult soare si multe grade in termometre, de a trebuit iarasi sa cotrobaim dupa imbracamintea de vara.

La vama sarbeasca am fost placut surprinsa cand ni s-au inmanat fiecaruia niste pliante informative cu harta orasului Kikinda, si principalele locuri in care se poate manca, se poate  merge la cumparaturi sau cum se poate  ajunge in locul unde se tine festivalul, insotite de o pagina cu informatii in limba romana despre istoricul si tematica festivalului. Acest eveniment a inceput de joi si tine pana duminica si se organizeaza fix in zona central-pietonala a orasului Kikinda. Locuri de parcare am gasit cu usurinta si nu se plateau.

Programul Festivalului Dovleacului  l-am gasit si pe internet , publicat de un ziar local din Kikinda, in sarba si-n engleza si l-am urmarit zilnic. Cu limba sarba ne cam descurcam majoritatea, cei care locuim langa frontiera. De-a lungul celor 3 zile s-au desfasurat fel de fel de activitati, care mai de care mai nostime: concurs de alergat cu dovleacul in brate, concurs de mancat seminte de dovleac, de mancat strudel cu dovleac, etc. In limba sarba’’ ludaie’’ inseamna ‘’dovleac’’  si acest cuvant se foloseste frecvent si in Banat, fiind , probabil imprumutat. Cultivatorii de dovleci au venit la festival sa isi expuna marfa, sa participle la diferitele concursuri si surprize  pregatite din timp de organizatori.

In prima zi copii cu imaginatie si talent  au fost vedetele festivalului,  fiind ocupati cu pictura si sculptura in dovleci , cat si cu ornamentarea lor si a mastilor. Mi se parea ca sambata, a doua zi,  este cel mai interesant, dar din pacate aveam alte planuri pentru aceasta zi si asa ca am amanat-o pe duminica, cand aveam destul timp de plimbare, relaxare si distractie. ‘’Micul dejun banatean’’  este un alt concurs in care femeile din zona se intrec in ale gatitului mai multe preparate  din dovleci,  in mod traditional. Asadar am pierdut faza cu mancatul de dovleac copt scos din cuptor, cu degustarea mai multor feluri de placinte cu ludaie( dovleac) , cat si masurarea duritatii si cantarirea greutatii dovlecilor din concurs. Pana acum cel mai greu dovleac a dobandit recordul de 288,3 kg si lungimea de 2,66m.In fiecare seara erau diferite spectacole  pe scena in aer liber.

Eu ajungand a 3 a zi , era ziua dedicate intrecerilor sportive. Dar chioscurile ,tarabele si aranjamentele traditionale din dovleci mai erau acolo. Era lume multa, vreme frumoasa si atmosfera faina. Am schimbat euro in dinari, o casa de schimb valutar, situata pe strada care duce la piata, adica1 euro/ 135 de dinari.

Ne-am plimbat, am mancat, ne-am amuzat, am facut multe fotografii, am cumparat ‘’niste chestii dragute, ne-am intalnit cu mascota festivalului, am vizitat de 3 ori ‘’Sladoled-ul’’, pentru ca ingetata lor e grozava, se cam apropie de calitatea celei italiene, parerea mea. Cafeaua lor are un gust specific, pe care o recunosti si dintr-o suta, unora poate nu le place, dar e placuta cand te-ai obisnuit cu ea si i-ai dus dorul. Am vizitat si Biserica Catolica si apoi am fost la muzeu, iar in curtea lui am vazut copia lui Kika,  mamutului din plastic, iar originalul se gaseste sus,in muzeu. Inediat, nu-I asa?

Restauranteledin Kikinda isi asteptau clientii cu supe din dovleac, friptura cu dovleac, gulas in dovleac si o gama variata de placinte cu dovleac. Dar si mancare obisnuita. Multe agentii turistice din Timisoara au organizat sambata excursii cu autocarul la Kikinda,la ‘’Zilele dovleacului’’, de dimineata , pana seara, care costau 50 de lei de persoana.

Alte lucruri despre Kikinda?

 Kikinda este un oras in Serbia, mai exact in provincia Voivodina. Orasul are o lunga traditie in agricultura, in prelucrarea alimentelor si a fabricarii materialelor de constructii, in special caramida si tigla, fiind printre cei mai renumiti din Balcani. Cine, oare , nu a auzit de ‘’tigla de Kikinda’’? In anul 1996, a fost descoperit la Fabrica de tigla din Kikinda oasele unui animal gigant care a trait in urma cu peste 500.000 de ani, un mamutul de 7 m lungime si  4,5 inaltime (unul din cei mai bine pastrati mamuti  din lume).

La inceputul lunii septembrie, la Muzeul National din Kikinda se organizeaza Festivalul Mamutilor, pentru copii, cu scopul sarbatoririi descoperirii mamutilor in aceasta zona. Am mai vazut asa ceva la Pestera Petralona, intr-una din vacantele mele in Grecia. De ce se organizeaza aici?Simplu, pentru ca de curand  muzeul deține originalul  scheletului de mamut,  considerat a fi printre cele mai bine păstrate din  Europa. Aici exista primul si singurul Cinema 3D din Serbia  si unde puteti vedea totul despre scheletul gasit in sapaturile de la moara din partea vestica a Kikindei.

O  moara actionata de cai, o raritate in zilele noastre, existand doar 2 asemenea   in Europa,  iar aceasta se numeste Suvača. O moara din secolul al XIX lea, care macina cerealele, iar calitatea si gustul painii erau foarte recunoscute in toata zona. Mai tarziu  aici se macina si scortisoara si piperul.

Alte puncte de atractie in Kikinda ar mai fi  Muzeul  National, care a fost deschis in anul 1946 si  care are sectiuni de etnografie, istorie si de arheologie, pedagogie si naturale.

In concluzie am avut o zi superba in Kikinda, la Zilele dovleacului, un nou prilej de bucurie, de a petrece si  o zi deosebita pentru mine, mai ales ca a fost chiar ziua mea de nastere! Daca aveti ocazia sa treceti prin apropiere de Kikinda, merita sa faceti macar un mic popas de cateva ore, sa vizitati principalele atractii turistice din zona, cu care ei se mandresc. Va asigur ca veti ramane cu gandul la mamutul din muzeu, la moara trasa de cai si la dovlecii care simbolizeaza orasul. Iar gustul unic de cafea sarbeasca, de  pljeskavica  si de inghetata aromata va va chinui si va va amplifica  dorinta de reveni.

Vă recomand să citiți și:

Targul de Craciun (Wiehnachtsmarkt) – Bad Hindelang 2014 Parga – o explozie de lumina si culoare Statiunea Zlatibor, o oferta tentanta in Serbia Targul de Craciun de la Budapesta, o alta recomandare de sezon 13 Obiective turistice din Skopje, capitala Macedoniei