Manarola este cel mai mic sat dintre cele 5 care formeaza Parcul National Cinque Terre, de pe Riviera Ligurica. Dateaza din secolul al XII lea. Am ajuns aici cu trenul, avand Cardul Cinque Terre, venind din Corniglia, unde am avut cazarea. Am vizitat Cinque Terre in luna mai, inainte de inundatiile din toamna anului 2011, care au provocat distrugeri importante in zona.
Cinque Terre se afla in nordul Italiei si este o zona pe care o recomand cu drag celor care iubesc mult natura. Este un loc in care poti evada, iar pentru mine este unul dintre cele mai frumoase locuri pe care le-am vazut vreodata. Despre alte informatii folositoare in prima vizita in Parcul National Cinque Terre, puteti citi in primul articol despre aceasta zona, in titulat Ghid de calatorie Cinque Terre – primele impresii.
Si acest sat este cocotat pe stanci. Cu trenul daca vii din Corniglia ajungi in 4 minute, linia ferata este fix pe buza prapastiei care se sfarseste in mare! Daca vii pe jos, pe traseul amenajat pentru turisti, faci o ora si 10 minute, chiar daca este doar 1 km. In perioada cand am fost noi intre aceste doua sate era inchis traseul pe jos, deoarece se faceau lucrari de reparatii ale drumului.
Manarola este un sat un pic mai rustic decat celelalte. Parca aici si casele sunt mai viu colorate. In dialectul local mai poarte denumirea de Manaea si practic apartine de comuna Riomaggiore, despre care v-am povestit in articolul precedent Piazza Capellini, o piata noua, construita din 2004 este un loc placut, cu decoratiuni interesante din mozaic, unde se intalnesc multi localnici si turisti, pentru distractie.
Ca sa ajungi pe platform principala, cand vii cu trenul trebuie sa strabati un tunel, in care este o galerie minunata de picturi in ulei pe pereti, ilustrand indeletnicirile localnicilor din zona Cinque Terre. In acest tunel s-au adapostiti localnicii cautand protectie in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Pentru a usura traficul, exista mai multe poduri, asemanatoare cu cele din Venetia.
Are o singura strada principala, care se opreste fix in mare. Pe toata lungimea strazii sunt parcate o multime de barci, care dau un plus de frumusete satului si chiar il fac unic. Cred ca aici as fi gasit mult mai usor cazare, pentru ca nu mi s-a parut a fi foarte aglomerat, din contra este un satuc linistit si fermecator. Aici venea adesea pictorul Renato Borolli, unul dintre cei mai important pictori italieni al secolului XX, cucerit de frumusetea naturala a acestui colt de rai, scaldat de Marea Ligurica.
Plimbandu-ne prin Manarola am observat o biserica veche din anul 1338, Biserica San Lorenzo, construita in stil gotic, cu un turn inalt. Dupa piatra de temelie a bisericii, se presupune ca Manarola ar fi fost primul din cele 5 sate care s-au format aici. Din cele mai vechi timpuri, localnicii se ocupau cu pescuitul si viticultura, dar in ultimii ani Manarola a devenit o destinatie turistica foarte populara. Noi dupa ce ne-am plimbat, ne-am oprit in capatul aleii, cu fata spre mare si am admirat cativa temerari care faceau sarituri de pe stanci. Altii preferau caiac-canoe, sau scufundarile.
Ca sa ajungi pe Via Dell’Ammore, cea mai frumoasa alee din Parcul National Cinque Terre, trebuie sa treci din nou prin tunel. Este usor de parcurs si este o adevarata incantare, despre care puteti citi mai multe si vedea o multime de fotografii in articolul meu intitulat Cinque Terre- Via dell’Ammore.
Apoi, la intoarcere, ne-am cumparat doua inghetate, pe care le-am savurat in drum catre gara, dar intre timp ne mai si opream sa admiram suvenirurile care erau de vanzare in fata magazinelor. Gara aceasta a fost cea mai aglomerata dintre toate cele 5. Ramaneti pe aproape, urmeaza un nou articol despre un alt sat din Parcul National Cinque –Terre.
2 comentarii