Haideti in Kalemegdan

Daca te-ai hotarat sa vizitezi Belgradul , este obligatoriu sa ajungi si  in Kalemegdan! Noi chiar de aici am inceput!  Acest parc este imens, se intinde pe o suprafata de 50 de ha, pe malul drept al Dunarii, unde se varsa raul Sava in Dunare. Si nu este doar un parc, este un adevarat muzeu in aer liber! Cand vii de pe strada pietonala Kneazul Mihailova,  la capatul ei dai fix in Parcul Kalemegdan.Intrarea este gratuita.

Masina am parcat-o pe una din strazile paralele cu aceasta  si acolo a ramas nemiscata pana seara.Era o duminica rece de toamna. La Biroul de Informare turistica de la intrare, nu mai era aveau  harti cu zona, dar existau panouri informative in  limba sarba si  sotul s-a descurcat admirabil.Exista mai multe intrari in Parcul Kalemegdan.Dupa ce am intrat  , am intalnit cateva panouri informative  care ne-au fost de mare ajutor.Adevarul e ca  erau in limba sarba, dar sotul s-a descurcat admirabil.Exista mai multe intrari in Parcul Kalemegdan.

Parcul Kalemegdan este format din 6 zone distincte. Peste tot sunt zone de recreere, cu alei cu bancute, monumente, copaci si flori, un loc indragit de jucatorii de sah, de veverite si in special de cuplurile de indragostiti .Lipseau traditionalele  tonete cu suveniruri , probabil din cauza vremii care incepea sa se raceasca.Vremea,  insa,  nu era un impediment pentru stapanii patrupedelor care erau in numar foarte mare , la acea ora , aici.Chiar exista si un restaurant in care accesul cateilor era permis!Turisti erau in numar impresionant de mare, in grupuri, insotiti de cate un  ghid, din diferite tari indepartate, din cate aveam sa descopar .

Atractia principala din Parcul Kalemegdan o constituie Fortareata Belgradului. Despre existenta ei se stie inca  din  epoca romana, cand  aici a fost construit un castru.De-a lungul vremii fortareata a fost distrusa ,chiar rasa din temelii, apoi a fost ridicata din nou si restructurata. Dupa ce am trecut de zidurile exterioare,  urmeaza  Galeriile  Muzeului  de istorie Naturala, unde se intersecteaza mai multe alei. Una dintre ele duce la Poarta interioara Istambul.Dupa ce treceam de ea,  descoperim blindatele si piesele de artilerie ale Muzeului Militar din Belgrad, asezate in fostul sant de aparare al Cetatii Belgradului. In alte santuri erau amenajate terenuri de tenis.Pe metereze, din nou un muzeu masini de razboi, in aer liber. Impresionant! Asta o spun eu, o femeie, dar ce zic barbatii??

Nu departe, in fostul bastion al Cetatii se afla surpriza :  Muzeul de arme. L-am vizitat  un pic mai tarziu, de teama ca va incepe ploaia si  intentionam sa reusim  sa descoperim ce mai e de vazut afara, mai intai. Pretul biletui este foarte mic, comparativ cu ceea ce ofera de  , doar 100 de dinari. Lunea muzeul este inchis, iar in rest, programul de functionare este de la 10-17.

Muzeul  adaposteste o multime de colectii de arme, steaguri, uniforme, fotografii, decoratii militare,  cat si fragmente din avionul invizibil doborat de sarbi in anul 1999, in timpul atacului Nato.Exponatele sunt prezentate foarte frumos, iar decrierea este in doua limbi: sarba si engleza.Afara, unde sunt blindatele si piesele de artilerie, cred ca era in sarba si franceza.

Mi-a placut foarte mult Muzeul Militar din Belgrad.De obicei,  vizita la un muzeu cu  acest profil imi imaginam  ca ma  plictiseste,  dar n-a fost deloc  asa. Acum,  cand au trecut cateva luni de atunci , consider ca a fost cea mai valoroasa amintire  din  ziua aceea. Dupa ce am plecat de aici ne-am indreptat catre Poarta cu Ceas. Se numeste asa, deoarece deasupra este Turnul cu ceas. Vara, pe aici circula un trenulet pentru turisti. Portile sunt din  fier, grele , masive si negre.

Zidurile exterioare ala Cetatii Belgradului au fost construite in secolul al XIII lea , de catre austrieci, in forma de zig-zag. In mijlocul lor, se afla o fortificatie de forma triunghiulara, care adaposteste astazi Teatrul de Vara. Mai exista o poarta cate poarta numele de Karageorge.

Dintre multimea monumentelor din Parcul Kalemegdan, am retinut  unul mare si simplu, din marmura alba, care era ridicat in cinstea victoriei sarbilor, in anul 1456, cand acestea au invins turcii, sub conducerea lui Iancu de Hunedoara.

Ne-am indreptat apoi catre cealalta parte a parcului, trecand prin Poarta Despotului si Poarta Zidan. Aici era  cam aglomerat, foarte multe grupuri de turisti straini care  asteptau  la o coada kilometrica sa intre sa viziteze Biserica Ruzico.La fel de aglomerat era si daca doreai sa urci in turnuri, ca sa poti admira mai bine ambele parti ale orasului: Belgradul Vechi si Belgradul Nou.

Alaturi este si un restaurant, dar  noi ochisem altul , mai la intrare, sub niste copaci seculari si acolo am luat pranzul. Chiar in restaurantul in care era permis si accesul cateilor!De fapt, vara aici era o terasa, dar acum ca venea vremea rece,  s-au gandit sa   improvizeze niste pereti si au montat sobe in mijloc.Foarte inventivi, sarbii astia! Trunchiul unui  copac era inauntru  si  crengile afara. Era amuzant  ! Cand deschidea cineva usa,  vantul baga  o multime de frunze  uscate  inauntru  . Dar nu deranja acest lucru pe nimeni.

Am fost serviti destul rapid. Daca tot eram la  malul Dunarii, am vrut sa comandam  ciorba de peste , dar   nu avea si am ales amandoi  niste  aripioarede pui  la gratar cu cartofi prajiti , salata de ceapa si turte coapte pe plita, ca pe vremea bunicii, apa mineral si cafea foarte  buna, dar prea mica si atunci am mai comandat una . Momentul ales de noi parea unul lipsit de importanta, dar in curand avea sa urmeze altceva. ‘’ Vantul’’ a adus (pe langa frunze)  un personaj masculin trecut de prima tinerete , insotit de un tinerel , moment in care toata lumea de acolo incepe sa se bucure si sa se  tot pupe cu noi venitii!

Dupa ce la masa lor chelnerii au adus rapid  o fata de masa imaculata ,un colac rumen  si-o lumanare, domnul acela in varsta preaiubit si pupat de toti, a scos din geanta cateva iconite din lemn si apoi s-au apucat sa le puna prin toate colturile’’ terasei-restaurant cu copacu-n mijloc’’.Cainii  continuau sa  se joace nestingheriti prin frunze, imprietenindu-se  , cu speranta ca stapanii lor le vor mai arunca din cand in cand cate-un os.

Atunci am realizat ca este popa si ca  rolulul lui  aici este de a sfinti acest local. Am achitat nota si i-am lasat pe ei cu ‘’cele sfinte’’ , iar noi ne-am vazut de drum.Toata consumatia a fost in jur de 11-12 euro. Am platit in dinari, facand schimbul valutar undeva, la intrare in Belgrad.

Ne-am indreptat apoi catre locul cel mai inalt , de acolo de unde se vede perfect confluenta raului Sava cu Dunarea.Este absolut  fantastic cum se poate observa acel fenomen, nici nu-mi venea sa cred…as fi curioasa sa vad cum arata Marea Ionica  cand intalneste  Mediterana!Dar nu numai acest lucru uimeste in acel loc! Pe un postament , nu departe de malul Savei , se inalta o coloana , iar in varful ei se afla statuia lui Pobednik (Invingatorul).

Acest monument comemoreaza  Victoria din Primul Razboi Mondial aspura Imp. Austro-Ungar. In spatele lui se zareste Belgradul Nou , este o priveliste extraordinara cu cartierul Zemun si Turnul Usce, zgarie norul belgradean. Moment potrivit pentru o alta sedinta foto. Cam greu, prea multi turisti se inghesuie aici, ca la Fontana di Trevi din Roma, nu poti face linistit o poza, fara sa ma ai in spate cativa necunoscuti!

In partea cealalta , mai spre dreapta,  aproape de Dunare,  este Kula Nebojsa, un fel de turn octogonal, folosit ca inchisoare de catre turci. Ar mai fi de remarcat alte urme din epoca romana si o macheta a Fortaretei  Belgradului , din secolul al XII lea .

Vizita noastra in Parcul Kalemegdan s-a incheiat cu Gradina Zoologica.  Se oprise vantul de tot si parca era un pic mai cald. Aceasta se afla undeva intr-un capat al cetatii. Este printre cele mai vechi Gradini Zoologice din Europa, fiind deschisa in 1936. Un bilet de intrare costa  400 de dinari. In timpul razboiului a avut si ea de suferit din cauza bombardamentelor. Astazi se intinde pe 7 ha si cuprinde o multime de specii de pasari si animale. Exista si locuri de joaca pentru copii, cat si mici chioscuri de unde se poate cumpara cate ceva de mancare.

Ca o concluzie, eu consider ca Parcul Kalemegdan este un loc foarte popular pentru belgradeni si  cel mai important obiectiv turistic din Belgrad,  obiectiv ce nu ar trebui ocolit daca aveti drum pe aici, indreptandu-va catre litoralul Marii Adriatice. Sper sa mai ajung in Belgrad si in primavara aceasta si sa rezerv o zi intreaga pentru acest parc, pentru ca sunt convinsa ca atunci cand totul inverzeste este si mai frumos. Si…poate-mi aduc si eu catelusa!

Mai puteti citi pe blog si despre alte locuri vizitate de mine in Serbia. Iar aici, despre statiunea Palic.